Capacitatea reală, nu volumul de pe etichetă
Producătorii declară volumul brut. Rafturile și izolația îl reduc cu 10–15%, așa că un aparat de 300 de litri ține în practică în jur de 280–300 de doze de 330 ml. Mai exact, întrebarea utilă nu e „câți litri", ci „câte sticle de 500 ml încap pe un raft".
Verifică de asemenea numărul rafturilor și dacă ele se reglează pe înălțime. Altfel, sticlele de un litru nu stau în picioare, iar un nivel întreg se irosește. Înălțimea aparatului contează la fel de mult. Un corp de 194,5 cm, cum sunt STARCREST SPS-350 și echivalentul său LDK VF350B, cere tavan liber și un culoar generos pentru ușă.
Cele două modele sunt practic același aparat sub embleme diferite: aceeași capacitate de 350 de litri, aceeași înălțime, termostat reglabil și iluminare LED. Așadar, decizia dintre ele ține de brand și de disponibilitate, nu de performanță. Pentru spații cu tavan jos, un corp de 173 cm cu dezghețare automată, cum e Whirlpool ADN201, păstrează o capacitate mare fără să forțeze plafonul.
Răcire statică sau ventilată
Răcirea statică costă mai puțin și face mai puțin zgomot. Totuși, temperatura se stratifică: jos ajungi la 2 °C, iar sus la 10 °C. Vara, cu ușa deschisă des, raftul de sus practic nu mai răcește nimic.
Răcirea ventilată ține temperatura uniformă pe toate nivelurile. De aceea rămâne alegerea corectă oriunde există trafic real de clienți. Un model ventilat de circa 213 litri, precum Heinner HSC-M213WHB, merită diferența de preț dacă aparatul stă la vedere într-o încăpere caldă. Pe de altă parte, pentru un răcitor de bar deschis de câteva ori pe oră, răcirea statică ajunge fără discuție.
Consumul și zgomotul, pentru că aparatul nu se oprește
Spre deosebire de un frigider casnic, vitrina pierde căldură prin geam și lucrează aproape continuu. Diferența dintre clasa B și clasa E pe un corp de 300 de litri înseamnă câteva sute de kWh pe an. La cinci ani de folosire, diferența de consum poate depăși diferența de preț dintre două modele. Prin urmare, clasa energetică e un criteriu financiar, nu unul decorativ.
Zgomotul urmează aceeași logică. Un compresor gălăgios într-o sală mică deranjează clienții mai mult decât pare pe hârtie. La fel se pune problema și cu o mașină de spălat vase pornită în plin serviciu: zgomotul continuu obosește, chiar dacă nivelul măsurat pare rezonabil.