Ce face un scaun „ergonomic" pe bune, nu doar pe etichetă
Un scaun primește real eticheta „ergonomic" când bifează patru reglaje minime: înălțime șezut, înclinare spătar, suport lombar și înălțime cotiere. Sub aceste patru, eticheta e abuzivă. Diferența între un model bun și unul slab apare la calitatea fiecărui reglaj — nu la prezența lor pe descriere.
Un buton care reglează lombarul în 3 trepte fixe nu e același lucru cu un mecanism continuu de la 5 la 12 cm. O cotieră reglabilă doar pe înălțime, nu și pe lățime sau adâncime, te lasă cu coatele în aer la birouri mai late. Producătorii serioși specifică gama exactă de reglaj pe descriere — în mm, în trepte, sau în axe (1D, 2D, 3D, 4D). Absența acestor cifre e de obicei un semn că reglajul e simbolic.
- ●Reglaj minim acceptabil pentru 8 ore/zi: 4D la cotiere, lombar continuu pe înălțime și adâncime, sezut cu adâncime ajustabilă, mecanism synchro
- ●Reglaj de bază (4-6 ore/zi): cotiere 2D, lombar reglabil pe înălțime, mecanism balansare cu blocare în 3-5 poziții
- ●Sub această configurație: scaun de utilizare ocazională, indiferent de etichetă
Pentru o privire mai largă peste alte tipuri de scaune profesionale, gama scaunelor de birou acoperă și modele non-ergonomice cu logică diferită de alegere.









